Despre copii pentru părinți

"Copilaria este ca o oglindire ce reflecteaza in viata de mai     tarziu primele imagini"
  - Samuel Smiles-

A fi parinte este cea mai grea slujba, extenuanta dar si cea mai frumoasa. Cu siguranta au fost, in viata fiecarui parinte, situatii in care nu a stiut cum sa gestioneze momentele dificile sau nu a reusit sa inteleaga si sa descifreze acele comportamente neadecvate ale copilului sau, in care acesta se aventura tot mai mult. In aceste momente intrebarile incep sa le invadeze sufletele parintilor, simtindu-se neajutorati in fata acestor situatii.

De cele mai multe ori, psihoterapia este o cale prin care, copilul si parintii acestuia,clarifica, inteleg si accepta sensul fiecaruia in relatia familiala. 
Pentru a veni in intampinarea nevoiler parintilor, atunci cand este vorba despre un proces psihoterapeutic, voi raspunde la cateva intrebari :

- Cand apelam la psiholog atunci cand este vorba despre copii?

De obicei vin la psiholog, sau mai bine spus sunt adusi de catre parinti, in momentul in care acestia sunt coplesiti de dificultatile pe care le observa in relatia cu copii. Aflati in acesta situatie de viata, parintii apeleaza la serviciile psihologice. De asemenea copii pot urma un proces terapeutic daca acestia au traversat un eveniment semnificativ in viata lor, cum ar fi: divortul parintilor, decesul unei persoane dragi, o trauma sau un abuz, nasterea unu nou membru al familie sau chiar plecarea unui parinte / parintilor intr-o alta tara datorita serviciului.

- Care sunt semnele ce ar trebui sa-i ajute pe parinti sa ia decizia de a apela la serviciile psihologice?

Este o paleta larga de astfel de semne si anume:

• Intarzierea in dezvoltarea limbajului. In momentul in care parintele observa ca exista dificultati in ceea ce priveste vorbirea si ca la nivelul limbajului, copilul sau, nu este destul de dezvoltat in raport cu varsta lui, este de dorit sa apeleze la suportul psihologului,
• Episoade de tristete, crize de furie prelungite, plans, retragere sociala si nu in ultimul rand pierderea interesului fata de joc si activitatile specifice varstei,
• Atunci cand copilul se antreneaza in comportamente agresive in mediile sociale si acasa,
• Dificultati de atentie sau invatare, nereusind sa se focuseze nici in activitatile ce pareau sa-i faca placere,
• Scaderea brusca a performantelor scolare
• Absenteism scoar, e.t.c.

Lista este mult mai lunga si ea poate continua, insa eu am ales sa le trec pe cele semnificative. Important este faptul ca, atunci cand parintele observa aceste semne, de dorit ar fi sa apeleze la serviciile psihologice, deoarece, toate aceste semne sunt doar niste simptome a unei problematici instalate in sufletul copilului. Prin aceste comportamente copilul incearca sa-si faca auzita nevoia.

- Care sunt factorii ce determina dezvoltarea unor astfel de comportamente?

Aici as aduce in discutie climatul familial, deoarece familia este principalul factor care contribuie la dezvoltarea si formarea copilului, inca din primii ani de viata. Familia este modelul comportamental necesar dezvoltarii personalitatii copilului.Pentru a aduce claritate in informatii, voi face referire la familia disfunctionala, si aici referindu-ma la dificultati majore in planul comunicarii, violenta, abuzuri,care poate conduce la dezvoltarea unor comportamente deviante sau problematice. In aceasta directie pot contribui si familiile in care atmosfera familiala este rece, cu un climat neprietenos existand nepasare si dezinteres fata de nevoile emotionale ale copilului. Important este ca in familie copilul sa se hraneasca cu dragoste, afectivitate, sa gaseasca un climat cald, armonios in care nevoile sale emotionale sa fie satisfacute intr-un mod adecvat. Intr-un cuvat, copilul sa perceapa familia ca pe un mediu securizant in care dezvoltarea lui nu poate fi amenintata.

Conflictele familiale, divortul parintilor, violenta fizica si verbala, indiferenta afectiva sau autoritatea excesiva pun amprenta intr-un mod negativ asupra dezvoltarii copilului.

Atunci cand copiii au probleme, nu fac decat sa exprime problemele existente intre parinti. Parintii responsabili vor sti ca rezolvarea propriilor probleme din viata adulta, va atrage dupa ea metoda cea mai de succes pentru rezolvarea problemelor pe care le au copii.

Acorda-i sansa copilului tau sa se dezvolte in echilibru !